Samothraki Greece Fonias river legend waterfall Poseidon nymphs oceanides nereides oreades Gaia mountain water

Legenda lui Fonias

Se spune că Poseidon, zeul mărilor şi stăpânul Tridentului, şi-a ales insula Samothrace, cu-al său falnic munte Saos pentru a urmări în condiţii optime desfăşurarea războiului troian. Cum nevastă-sa, Amphitrite, şi-a programat în acelaşi deceniu cura periodică la Hefaistos-Băi, plus o consultaţie la oracolul din Delphi, Poseidon trebui cum-necum să le ia cu el şi pe Oceanide, neastâmpăratele nimfe ale mării care, nesupravegheate de un zeu adult, ar fi putut cauza mari neplăceri, aşadar şi prin urmare, comerţului făcut de greci pe mare.

Samothraki Aegean Sea Saos mountain Poseidon

Continue reading “Legenda lui Fonias”

Turkey Turcia Kapadokya fairy chimney geological Goreme sunset Red Valley

Cappadocia, fiica Erciyesului

În vremurile din vechime trăia un uriaș cărunt, pe numele său Harkasos. Acesta primise poruncă de la Țiitorul Locurilor să vegheze pământul dintre Pontul Euxin și Marea de la Miazăzi, pământ peste care adesea se năpusteau venetici în vânzoleala lor între Răsărit și Apus. Iar Harkasos avea darul de a scuipa foc și piatră pe gură precum un balaur, băgând spaima în vrăjmași. Continue reading “Cappadocia, fiica Erciyesului”

varghis covasna harghita tinutul secuiesc secuime munte pesteri

O bijuterie în calcar: Cheile Vârghișului

Am ajuns într-un loc cu însemnătate, care acum este cunoscut doar unui cerc restrâns. Dar odată, când Țara noastră nu va mai fi izolată de restul lumii, el va deveni, fără îndoială, vestit în toată lumea, și călătorii vor da năvală cu miile spre a admira lucrarea minunată și uimitoare a naturii.
Cuvintele de mai sus nu-mi aparțin. Ele sunt scrise prin anii 1860 de Orbán Balázs, vestitul călător maghiar la care am mai avut onoarea de a face referiri și cu alte ocazii. în „Descrierea Ținutului Secuiesc”, el revela contemporaneității existența unui loc – cum s-ar zice azi în limbajul de lemn la modă – „cu potențial turistic deosebit”: cheile Vârghișului.

Meresti Harghita Covasna Haromszek Tinutul Secuiesc munti

Continue reading “O bijuterie în calcar: Cheile Vârghișului”

lacul sf ana harghita secuime tinutul secuiesc

Sfântul Ana

Acum câțiva ani, urcând a ț-șpea oară cu mașina către lacul Sf. Ana, am fost întâmpinat, ca de obicei, în parcarea de sus, din șa, de unul din paznicii rezervației. Bilingviști de cursă lungă, ca mai toți localnicii, paznicii ți se adresează după numărul de la mașină. A mea având B, gazda noastră mi-a urat bun venit într-o românească delicios asezonată cu graiul locului, rostită clar și apăsat, cu accentul negreșit pe prima silabă și cu diftongii fisionați în silabe de sine stătătoare: “Bine ați venit la Rezervația Lacul Sfüntul Ana !”

dobrogea drumetii baneasa

Canaraua Fetii

 click aici pentru partea I – Prin Dobrogea

Când turcii au năvălit în Dobrogea, călugării creștini, aflați aici de pe vremea apostolatului Sf. Andrei la români, s-au bejenit în niște locuri stâncoase, de unde, tocmai ca să nu fie depistați de păgâni, dădeau câte o raită prin satele acestora, le răpeau fetele și furau bogății fără seamăn. Fetele însă, pentru a nu fi necinstite, se omorau aruncându-se de pe stânci.
Adică nu.
Turcii, când au năvălit în Dobrogea, au început să prade satele creștinilor, le-au furat bogățiile și le-au luat fetele spre a le necinsti, ducându-le într-un loc stâncos. Dar fetele s-au aruncat de pe stânci.
De fapt nici așa.
Geții, făcând incursiuni de pradă în Imperiul Roman, aduceau comori nemăsurate și le ascundeau în niște peșteri. Apoi, niște fete se aruncau de pe stânci.

Bun venit la Canaraua Fetii !