Pe vâsle

Se intitulează Corcodel şi este un caiac monopost de tură, Riot Quest 10. Nu e prea mare, dar e suficient cât să încapă şi bagaje pentru câteva zile. Nu excelează prin viteză, dar nici ultima oaie din turmă nu rămâne. Face treabă bună şi pe lac, şi pe Dunăre sau râuri mai mici şi nu prea vijelioase, dar şi pe mare.

L-am botezat aşa prin analogie cu pasărea omonimă – o pasăre eminamente de apă, cu pescaj destul de coborât şi care nu zboară decât atunci când se mută de pe un lac pe altul. La fel ca şi Corcodel al meu, care însă, pentru a zbura, are nevoie de asistenţă din partea fratelui Bîzu.

 

Prima atestare documentară a lui Corcodel este semnalată pe Ialomiţa, abia în 2011. Este aşadar firesc că palmaresul meu la bordul lui Corcodel lasă destul loc de adăugiri. Totuși, la rubrica `Aşa da !` mă pot lăuda cu circa 500 km la bord, care acoperă o bună parte din Deltă, ceva coastă a Mării Negre, oleacă de Dunăre şi de Ialomiţa, Neajlovul plus câteva lacuri – de la munte (Vidraru) la mare (Razelm), trecând prin Bucureşti şi Bărăgan. Deocamdată rubrica `Aşa nu !` e practic imaculată, neconţinând nici măcar o singură răsturnare în apă. Doar o padelă pierdută (de fapt uitată) pe malul Dunării, la Călăraşi.

Alte accesorii obligatorii sunt padela şi fustiţa pe care o trag pe mine când mă urc în cockpit şi care mă face să arăt foarte, foarte sexy.