Delta Caiac 2013

Cu caiacele prin Deltă se întoarce

După uriașul succes al producției „Cu caiacele prin Deltă”, cu premiera în iulie 2012, apariția unui sequel era fatalmente inevitabilă. În general, partea proastă a acestor sequels este că sunt mult mai slabe decât capul de serie. Dar nu și în cazul nostru ! Așadar, Delta Kayak Film Entertainment prezintă:

„Cu caiacele prin Deltă se întoarce”

Continue reading “Cu caiacele prin Deltă se întoarce”

macin munti hercinic dobrogea

Pe cărări hercinice

Despre Munții Măcinului știm de la geografie că s-au format în cadrul orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului (cca 250.000.000 î. Hr), simultan cu alte mari grupe muntoase care acopereau o bună parte a Europei. Ei bine, nu e chiar așa.
Adevărul e că prin părțile astea de Dobrogea se stabilise în vremea aceea un neamț, pe numele său Tschinn. Toată lumea îl știa de om harnic, serios și muncitor pe domnul Tschinn (Herr Tschinn, în germană). Poate un pic cam rece și disprețuitor cu semenii săi (de unde adjectivul de „cinic”), dar în tot cazul cu o putere de muncă colosală. Nu doar că ar fi mutat munții din loc, dar chiar el i-a clădit, cu mâna lui, în ani de sudoare și osteneală: Munții Hercinici.

Continue reading “Pe cărări hercinice”

Lacauti vrancea covasna iarna munte zapada

Lăcăuți

Munții Vrancei sunt ca un fel de răscruce unde și-au dat întâlnire felurite plăsmuiri ale naturii și ale minții omenești. Aici se adună la sfat trei mari plăci tectonice care din 30 în 40 de ani se joacă cu nervii noștri. Tot aici s-au adunat mulțime de legende: de la povestea Vrâncioaiei cu ai ei șapte feciori viteji la legenda Mioriței și la credința în comoara dacică ascunsă în măruntaiele muntelui, pe care n-a dibuit-o până azi nici măcar RMGC-ul. În Munții Vrancei se întâlnesc Moldova, Ardealul și Valahia, și tot aici e răspântie mare de vânturi, care fac să se strângă peste an la precipitații așa cum mai rar se vede pe la noi.

Muntii Vrancei iarna zapada
Protest de iarna

Protest de iarnă

S-a deschis sezonul la proteste. Sătui de batjocură, incompetență, mârlănie, sărăcie și câte și mai câte, oamenii și-au ieșit din pepeni, apoi din case și s-au dus în piață să protesteze și să-și spună fiecare oful: contra guvernului, a lui Băsescu, a opoziției, a taxei auto, a băncilor, a legii sănătății, a legii suporterului, a prețului benzinei, contra Roșiei Montane, a Ținutului Secuiesc sau a administratorului de bloc. Unele ofuri le înțeleg, altele mai puțin, dar la o adică aș avea și eu unele proprii. De-o pildă, aș protesta vehement contra lipsei zăpezii în București. Primăria ar trebui să se doteze nu doar cu utilaje de deszăpezire, ci și cu utilaje de înzăpezire. Admit totuși că pe criza asta e un deziderat cam greu realizabil, cam la fel de greu precum demisia de bunăvoie a întâiului matroz. Deci prefer ca, decât să protestez fără o finalitate certă în piață, să-mi materializez protestul meu pro-zăpadă printr-o ieșire acolo unde zăpada chiar există, prin grija autorităților locale.

Predeal Azuga schi de tură zăpadă brazi

Continue reading “Protest de iarnă”

berca paclele buzau

Vulcanii Noroioși: de-a-mpâclea pe bicicletă

Vulcanii sunt fenomene ale naturii care se întâlnesc în întreaga lume. Ei sunt de mai multe feluri, de obicei în funcție de țările unde se găsesc. În țările care-și permit, vulcanii aruncă lavă (care e foarte scumpă, deoarece încălzirea materialului geologic până la incandescență costă o spinare de bani). În alte țări, care au ajuns praf din punct de vedere economic, vulcanii aruncă cenușă – vezi Islanda. La noi, care ne zbatem de ani buni în mocirlă, vulcanii aruncă cu noroi. E drept că există și persoane care se ocupă cu aruncatul de noroi, dar acestea nu sunt obiective turistice, precum sunt Pâclele de la Berca, a.k.a. Vulcanii Noroioși.

Vulcanii Noroiosi Buzau Berca natura fenomene geologice Romania
varghis covasna harghita tinutul secuiesc secuime munte pesteri

O bijuterie în calcar: Cheile Vârghișului

Am ajuns într-un loc cu însemnătate, care acum este cunoscut doar unui cerc restrâns. Dar odată, când Țara noastră nu va mai fi izolată de restul lumii, el va deveni, fără îndoială, vestit în toată lumea, și călătorii vor da năvală cu miile spre a admira lucrarea minunată și uimitoare a naturii.
Cuvintele de mai sus nu-mi aparțin. Ele sunt scrise prin anii 1860 de Orbán Balázs, vestitul călător maghiar la care am mai avut onoarea de a face referiri și cu alte ocazii. în „Descrierea Ținutului Secuiesc”, el revela contemporaneității existența unui loc – cum s-ar zice azi în limbajul de lemn la modă – „cu potențial turistic deosebit”: cheile Vârghișului.

Meresti Harghita Covasna Haromszek Tinutul Secuiesc munti

Continue reading “O bijuterie în calcar: Cheile Vârghișului”

pescuit delta caiac

Pseudoichthyetikos – fals tratat de pescuit

Să te duci în Deltă și să nu pescuiești este ca și cum ai merge la Las Vegas și n-ai mânca mămăligă. Adică nicio pagubă. Bun, dar dacă tot ai ajuns la Las Vegas, printre plimbări nocturne, parcuri de distracții și rulete, ce, ar strica să mănânci și o mămăliguță bună ?
După succesul excursiei cu caiacul pe Vidraru, l-am provocat pe Mihnea la un caiac în Deltă. Drept răspuns, m-a provocat și el la pescuit. Așa că am plecat să mâncăm mămăligă la Las Vegas.

muntii baiului bicicleta azuga

Baiu by bike

Când s-au alcătuit Carpații, Orientalii s-au trezit mai de dimineață și și-au ocupat disciplinat locul prevăzut în manualul de geografie – de la nord, venind către sud încolonați frumos pe trei rânduri, la urmă cotind spre vest în culmi domoale și oprindu-se alene pe malul stâng al Prahovei. Meridionalii – dimpotrivă: s-au trezit cu soarele de două suliți pe cer și au dat năvală dinspre apus către răsărit în mare iureș, că începea ora de geografie la a IV-a B și ei nu erau la locul lor. Venind ei cu mare avânt, era cât pe ce să nu observe Prahova și culmile gârbovite ale Baiului, deja așezate la o țigară. Așa că au pus o frână cu scrâșnet, iar munții care veneau mai în spate s-au bulucit în cei din față, opriți dintrodată. Așa a luat naștere impunătorul zid vertical al Caraimanului, pe care, ca să-l vezi în toată splendoarea, trebuie să-l admiri de peste drum, de pe coasta lină a munților Baiului, numiți și Gârbova (*)

Moeciu bran fundata

Miorița parcelată


Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale…

Orice român care se respectă și care a făcut la viața lui, ca tot omul, un comentariu literar al baladei noastre naționale știe urmarea. Roși de invidie, cel ungurean și cu cel vrâncean plănuiesc să-i facă de petrecanie celui moldovean.

Surpriză însă – prima reacție a acestuia nu e să pună mâna pe o furcă sau pe un topor, precum răzeșii lui Ștefan sau oltenii lui Tudor, ci să o dea pe filozofie, fapt care a stârnit nemulțumirea generațiilor mai noi de cititori, care găsesc în această atitudine defetistă cauza primordială a înapoierii istorice a neamului nostru: „păi vezi, în timp ce noi ne ținem de filozofeală, vesticii se țin de treabă, de-aia au ajuns unde sunt !”. (Las la o parte că Hegel, Kant, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Bergson s-au născut în Vest, nu în județul Romanați…)

Continue reading “Miorița parcelată”

lacul sf ana harghita secuime tinutul secuiesc

Sfântul Ana

Acum câțiva ani, urcând a ț-șpea oară cu mașina către lacul Sf. Ana, am fost întâmpinat, ca de obicei, în parcarea de sus, din șa, de unul din paznicii rezervației. Bilingviști de cursă lungă, ca mai toți localnicii, paznicii ți se adresează după numărul de la mașină. A mea având B, gazda noastră mi-a urat bun venit într-o românească delicios asezonată cu graiul locului, rostită clar și apăsat, cu accentul negreșit pe prima silabă și cu diftongii fisionați în silabe de sine stătătoare: “Bine ați venit la Rezervația Lacul Sfüntul Ana !”