Vânătoarea lui Octombrie Roşu

S-ar putea crede că am luat-o pe arătura filmelor americane de acţiune, judecând după ultimele titluri ale tot mai rarelor mele postări. Nu am plecat să vânez niciun submarin nuclear rusesc, am plecat, ca în fiecare an la vremea când se coace pastrama şi se afumă mustul, la vânătoare de peisaje autumnale de toamnă (iac-aşa !)

Am ales, ca şi în alţi ani, fotogenicul ţinut Rucăr – Bran. Actualmente zonă turistică, în trecut coridor internaţional de transport, şi anume între Transilvania şi Ţara Muntenească. Dealtfel asfaltul turnat mai mult sau mai puţin recent pe drumul E574 Braşov – Piteşti (să trăieşti !) urmăreşte destul de fidel calea bătută de carele negustorilor ardeleni încă de pe la 1200.

Pe de altă parte însă e ca şi cum aş fi rămas în Bucureşti, deoarece în fapt m-am aflat pe malul Dâmboviţei, la Sătic.

Mă opresc aici cu predoslovia şi nu mai bruiez muzica “simfoniei de culori” interpretate de orchestra copacilor în diverse stadii de veştejire.

A luat foc incendiul !

Mănăstirea Cetăţuia lui Negru Vodă de la Cetăţeni. Tot pe Valea Dâmboviţei.

Munţii în flăcări

Lacul de acumulare de la Sătic şi masivul Iezer – Păpuşa

După ce am văzut-o la Sătic, parcă a mai crescut Dâmboviţa în ochii mei !

Urbanism strămoşesc

Iată-l şi pe Octombrie Roşu !

Toamna pe culoar, la Valea Hotarului

Cine nu s-a plictisit încă poate vedea poze mai multe, mândre şi cornute aici. Cine s-a plictisit primeşte scuzele mele şi promisiunea că data viitoare nu mai fac.